Pensiunea Dacica

Mănăstirea Prislop este situată la 13 km de Hațeg, în Țara Hațegului, într-o poiană, la altitudinea de 640 m, fiind înconjurată de dealuri care coboară în pante domoale până aproape de monument. Mănăstirea a fost ctitorită de Sf. Nicodim. Acesta a copiat la Prislop Tetraevangheliarul slavon pe pergament împodobit cu frontispicii și miniaturi, care se păstrează la Muzeul de Artă și Istorie Națională din București. La sfârșitul Evangheliarului a scris o însemnare care dovedește locul și data scrierii: „Această sfântă Evanghelie s-au scris de popa Nicodim, în anul al 6-lea al prigonirii în Țara Ungurească, la anul de la facerea lumii 6913, 1405” care nu putea fi decât Mănăstirea Prislop la acea vreme, întrucât Sf. Nicodim era în relații bune cu regele Ungariei, Sigismund de Luxembourg.
Comoara cea mai de preț a mânăstirii este, fără îndoială, mormântul părintelui Arsenie Boca, aflat în cimitirul de pe deal. În orice perioadă, pelerinii vin aici in număr foarte mare pentru a se ruga la mormântul celui care și-a dedicat o bună parte din viață îngrijirii mânăstirii și care i-a învățat pe credincioși cuvântul lui Dumnezeu

Cetatea Bisericii se află în mijlocul centrului istoric al oraşului. Se remarcă cele două biserici care stau una lângă cealaltă în aceeaşi curte, aparţinând unor culte care au coexistat din secolul al XVI-lea în acest oraş: Biserica Evanghelică C.A. (luterană) şi Biserica reformată. Prima construcţie în acest loc a fost o bazilică romană cu un turn de vest, după care a urmat o a doua construcţie, care a fost o bazilică în stil gotic din sec. al XIV-lea. La sfârşitul secolului al XIV-lea şi la începutul secolului al XV-lea se construieşte corul de azi. Din anul 1400 s-au păstrat resturi ale unei sedilii în peretele de sud al corului.

Biserica ortodoxă din Bretea Română este situată pe șoseaua ce leagă Hațeg de Simeria, în partea de sud a satului, lângă drumul comunal spre satul Gânțaga. Aici se găsește și cimitirul satului. Nu se cunoaște data construcției bisericii, fiind probabil la mijlocul secolului al XVIII-lea. În anul 1978 credincioșii ortodocși din sat au cumpărat biserica reformată, aflată în stare de degradare după dispariția comunității maghiarilor de religie reformată, și au refăcut-o devenind biserică ortodoxă. Biserica veche, ortodoxă, a rămas în paragină.

Este o biserică ţărănească construită în stil medieval. Deşi a fost ridicată în epoca modernă, meşterii care au clădit-o au păstrat tradiţia bisericilor medievale din zonă. Conform legendelor locale, a fost ridicată de o familie de hoţi, care s-au hotărât să apuce pe calea credinţei şi au înălţat biserica pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu că le-a arătat calea cea dreaptă. Numele familiei era Pîrveşti. Farmecul acestei biserici ţărăneşti este dat de vechiul acoperiş din lemn, de finisajul asimetric al ferestrelor şi de motivele geometrice pictate tremurat din pensulă pe exteriorul turnului clopotniţei.

Biserica Colț este situată în satul Suseni, la 3 km distanță de satul Râul de Mori, pe șoseaua Simeria-Hațeg-Petroșani, și funcționează ca schit de călugări cu hramul „Duminica tuturor Sfinților”. Biserica Colț a fost întemeiată în secolul XIV, și se remarcă prin faptul că avea și rol de apărare, prin poziția strategică și construcția simplă, cu un turn înalt și întărit de contraforturi. Într-un document din 1377 se arată că biserica din Râu de Mori era cedată sătenilor de către familia Cândea, fiindcă o alta fusese deja construită pentru ea în Suseni, unde îşi avea cetatea. In prima jumătate a secolului al XVII-lea, calvinii i-au izgonit pe călugări din mânăstire, care ajunge în paragină. În urma Revoluției din anul 1989, Episcopia Aradului a hotărât să reînființeze viața monahală la Cetatea Colț, dar abia în anul 1995 schitul a căpătat viață, prin formarea primului nucleu de călugări. Din fața turnului se poate vedea Cetatea Colț.