Peștera Cioclovina

Imagine: 
Romanian
Pestera Cioclovina se dezvoltă în nord-vestul Munților Sebeș, pe teritoriul satului a cărei denumire o poartă. Este o peșteră cu lungimea totală de aproape 8 km, având una dintre deschideri în polia Ponoriciului, iar alta la Cioclovina. Cioclovina Uscata se află suspendată deasupra Cioclovinei cu Apa și este considerată cea mai importantă parte a bazinului. Peștera se află la baza unui abrupt calcaros împădurit, și a fost locuită încă din paleoliticul superior, în acest loc fiind găsit cel mai vechi craniu de homo sapiens fosilis din România, dar și alte urme de locuire: vetre de foc, unelte din os și cremene. În peștera de Uscat a mai fost descoperit cel mai mare monocristal de calcit din țară (113cm), și tot aici se află un important zăcământ de guano, îngrățământ natural de lilieci, exploatat până în anul 1930. Acesta era transportat până la gara Pui, cu ajutorul unui funicular, lung de 8 km. Pereții peșterii cuprind mărgele din chihlimbar încrustat ăn calcită, precum și cranii de lilieci. Accesul turiștilor în inima peșterii de Uscat este imposibil, fiind zidit un perete pentru a preveni distrugerea stalactitelor și stalagmitelor din interior. Peștera cu apă are o intrare monumentală, înaltă de 20 de m și lată. Are forma unui platou carstic suspendat, dezvoltându-se la altitudini cuprinse între 500 și 1.147 m. Exploatarea sa a început în anul 1972, urmând ca în 1975 să atingă o dezvoltare de 7.916 m. Galeria principală e lipsită în mare parte, de speoloteme, datorită exploatării guano - fosfatului și a urmelor lăsate de turiști.  Peștera impresioneaza prin frumoase forme de coroziune, cum ar fi: tuburi de presiune cu diametru de până la 5 m, marmite de tavan și de perete, precum și prin Marea Septă de Tavan de 6 m;Aici s-a descoperit un tezaur hallstattian, constând în peste 600 de obiecte de podoabă din metal șsi câteva mii de mărgele din chihlimbar, ceramică și sticlă colorată.